"My life isn't theories and formulas. It's part instinct, part common sense". Audrey Hepburn

marți, 27 mai 2008

Din traficul meu

Zi de zi sunt parte din infernul numit trafic din Bucuresti. Petrec mult timp in el si chiar nu pot sa nu observ multe. Pentru ca am o mashinutza foarte mica si fragila, tin la integritatea mea fizica (la cea psihica am renuntat de mult), dar si pentru ca merg relativ mult prin oras, am ajuns sa fiu mult mai atenta la ceilalti shoferi si la ce fac ei, sa am capul pe rulmenti, cum ma sfatuia instructorul meu acum 7 ani cand m-am apucat de sportul asta extrem. Pe vremea cand mergeam cu metroul ma amuzam facand in imaginatia mea scenarii de viata doar uitandu-ma la pantofii calatorilor, acum categorisesc shoferii in functie de mashinile pe care le conduc. Sunt strict impresiile mele personale si uneori subiective. Voi incepe cu categoria in care ma incadrez si eu, shoferii de Tico, care, probabil din aceleasi considerente ca ale mele, nu se dau mult mai cocoshi decat e cazul. In general ma amuza shoferitzele care nici macar cu un Tico nu sunt in stare sa parcheze cum trebuie. Alta categorie este cea a tinerelor profi, care din salariul lor de PR Executive/Account Manager/HR Specialist si-au luat un credit si o mashinutza bunutza (Peugeot, Opel, Renault, etc). Unul din scopurile lor in viata e sa dovedeasca faptul ca femeile sunt bune la shofat, sa darame mituri care le irita f tare (mda, normal, femeie la volan!), motiv pentru care stau f batzoase, demne, cu buzele stranse, nu se uita dreapta-stanga si sub nici o forma nu te lasa sa te bagi in fatza lor. In rest, nu fac prea mari prostii. O alta categorie, de data asta ceva mai periculoasa, o reprezinta shoferii de tigai, respectiv Dacii cojite, antice, fara oglinzi laterale, la care inevitabil nu functioneaza stopurile, semnalizarea, cate un far si uneori nici franele. Tinand cont ca majoritatea au nr de Dambovita si Giurgiu, deci shoferi prosti by default, incerc pe cat posibil sa ma feresc de ei. O categorie aparte, estetica si frumos mirositoare, este cea a Printzeselor, in marea lor majoritate amante/iubite de personaje mai mult sau mai putin celebre, dar cu siguranta pliiiine de lovele. Sub funduletzul lor intretinut la spa se afla mult mai multi cai putere decat sunt ele capabile sa stapaneasca, dar nu asta e cea mai mare problema a lor, ci faptul ca benzile de circulatie sunt mult prea inguste pentru ele, de aceea in general ocupa doua, sherpuind unduios in timp ce vorbesc la mobilul cu briliante, se dau cu gloss, fumeaza, isi aranjeaza ochelarii Dolce&Gabbana, toate in acelasi timp, normal! De asemenea, mai au o problema de orientare in spatiu, daca, prin absurd, dau semnal dreapta, sigur vor vira stanga. In rest, niste fete minunate! Categoria shoferilor de mashini mari de teren ar trebui impartita in sub-categorii, dar mi-ar lua prea mult timp. Ca sunt businessmen-i (jmenari penali suna prea urat) rasariti ca ciupercile dupa ploaie, fotbalisti, manelisti, copii de bani gata, nu conteaza, toti gandesc si se comporta cam la fel: strada e doar a mea, benzile sunt doar niste liniutze auirea pe ea, ceilalti trebuie sa se fereasca ei, de fapt, ceilalti nici nu exista, la fel cum nu exista varianta: roshu la semafor (or fi daltonisti, saracii!), sens unic, cedeaza, trecerea-de-pietoni-de-pe-Calea-Victoriei-NU-e-parcare! Pe astia ii percep ca fiind periculosi, dar cumva previzibili, deci incerc sa ma feresc si sa nu ma enervez prea tare.
Si ajung la categoria de shoferi pe care ii detest profund: shoferii de Logan (stiu, generalizez, sunt multe exceptii, dar nu ma prea intalnesc eu cu ele). Si exista pe principiul: prosti, da' multi cu varianta inversata multi, da' prosti! Primii care si-au achizitionat mandrii tare Logan au fost ţărămbeţii cu Dacia 1310 "tunata", cu CD la oglinda ca sa nu-i prinda radarul, cu mulţi Doamne-Doamne si cruci atarnate, care si-au cumparat Logan in ideea ce e mashina straina. Nu, nu, e tot Dacie! Tot in ideea ca au o mashina super-cici, foarte tare si nervoasa, dar si ca sa-si depaseasca complexele de inferioritate fata de posesorii de mashini straine de-adevaratelea, loganistii se baga, taie calea fara cea mai mica urma de gratzie, nu multumesc niciodata, ii vezi in oglinda retrovizoare injurandu-te daca Doamne fereste, nu-i lasi sa se bage, eventual te si urmaresc haotic prin trafic pana ajung in dreptul tau si te injura cu geamul lasat. Cel mai sinistru la ei e ca nu au nici macar "simpatia de brand" pe care o au ceilalti (unul cu Peugeot il lasa pe altul cu Peugeot, unul cu Opel pe celalalt cu Opel, etc). Nu, manca-ti-ash, nimeni nu ajunge la stop inaintea mea! Dar motzul la kkt il reprezinta, clar si fara generalizari subiective, taximetristii cu Logan! Ei sunt tinta celor mai multe injuraturi (si sunt multe!) pe care le produc zilnic si motivul cel mai intalnit pentru care imi zvacnesc periculos tamplele, imi creste pulsul si imi ies ochii din cap. Eu sunt un om destul de tolerant, cred ca fiecare are un loc pe pamantul asta. Mai putin taximetristii cu Logan. Nimic nu m-ar face mai fericita (in afara de moartea lui Ion Iliescu, normal) decat scoaterea lor in afara legii. Lumea ar fi un loc mai bun, iar eu as zambi sigur mai des. Cu siguranta si altii.

Un comentariu:

  1. esti geniala fato :))) povestile tale din trafic sunt prea adevarate..
    dar moartea sa nu i-o doresti nimanui ;)

    RăspundețiȘtergere