Hai, baietii, ca puteti!

Nu sunt o microbista infocata, in campionat nu mai am nici o iubire, desi inca ma mai bucur cand bate Dinamo si i se da lui Becali peste bot cu bricheta. Dar cu Nationala e alta poveste. Cand ne-a batut Danemarca atunci in prelungirile alea aberant de lungi si de fortzate, am plans in fatza televizorului si am crezut ca imi va crapa inima in mine de suparare si tensiune. Ani de zile dupa aia, am tinut cu Cehia, cu Portugalia. Recunosc, nu am crezut ca se mai poate, nu am crezut ca sunt in stare sa se mai califice. Cu toate astea, au facut-o. Si am inceput iar sa cred, sa imi doresc, sa imi bata iar inima de microbista. De atata stres si asteptare si speranta si teama, nu am fost in stare sa ma uit la primul meci. M-am fatzait prin casa, am pus la spalat, m-am agitat, orice numai la meci nu m-am putut uita. Trageam cu urechile ciulite si inchideam ochii de cate ori o auzeam pe prietena mea Anne tzipand din sufragerie. Da, pe ea am lasat-o in locul meu, in tribuna I. Anne e o fata foarte cuminte, credincioasa, a stat si la manastire o perioada. M-am rushinat azi trezandu-ma injurand in mashina, cu ea in dreapta. Pana a inceput meciul si s-a dezlantuit si ea. Nicicand nu au sunat mai pios injuraturile la adresa babuinilor de francezi! Nimeni nu a mai scuipat cu vorbe cu atata patos! Pentru ca da, o avea Mutu bashini in cap si o fi Banel tzigan, dar macar noi nu ne-am dat niciodata de domni cand de fapt suntem niste maimutze infecte. O sa vina si randul italienilor, fantzi de doi bani, care tare au nevoie de un shut in curul ala plin de aere de superioritate. Faceti-ne, baieti, sa iesim in Piata! Sa arunce vecinii mei neanderthali cu borcane pe geam! Sa pocneasca petardele ca de revelion! Sa vada "arienii" ce pot face tziganii hotzi de romani!